Acelasi timp

Cum trec zilele...cum iti trage trecutul un sut in fund pentru a te aduce brusc in prezent. Ce evolutie a timpulul... Cine stie cum ar fi lucrurile in prezent daca ai fi facut ceva diferit? Ma uimeste cum trecutul se invarte non-stop in jurul tau amintindu.ti de esecuri si de reusite, de tristete si fericire, de planset si de zambet, de viata si de moarte. Raman pur si simplu inlemnit cand vad ca natura umana nu se schimba deloc in schimb comportamentul si caracterul se modifica rotindu-se in jurul sau. Nu pricep cum unii oameni nu inteleg sa aiba rabdare...nu inteleg ca le vrei doar binele si nu inteleg ca nu au doar ei mereu dreptate. Nu inteleg cum trece timpul peste unii si ce ii schimva atat de radical. Pur si simplu nu mai inteleg oamenii si sincer vorba aceea este pe cat se poate de reala...cu cat cunosc mai bine oamenii cu atat iubesc mai mult animalele. Si daca tot am ajuns aici...noi, ca oameni facem de ras regnul animalelor. Suntem o rusine. Nu putem fi numiti nici macar mamifere! De ce? Pentru ca niciun animal nu distruge natura...mediul inconjurator...numai noi o facem. Rusine. Si pana la urma ce pretentii sa am cand cu trecerea timpului observ ca nu suntem in stare nici macar sa avem grija de tarile noastre. Imi este rusine. Timpul trece iar societatea si pana la urma totul din jurul nostru se distruge, se reduce la nimic. Si ce este nimicul? Nu este doar absenta materiei...caci poate exista nimic chiar si in belsug si in tot. Exista nimic in oameni. Sunt mai mult decat goi...nu au inauntrul lor nimic! Umbla pierduti pe strazi...cu ochi goi si suflete la fel. Acelasi serviciu mizerabil, aceeasi casa, aceeasi rutina de care toti sunt satui. Si este liniste. Nimeni nu face nimic...nimeni nu schimba nimic. Toti sunt resemnati. Totul este intuneric. Totusi daca ne gandim...ce este intunericul? Ei bine, da...este absenta luminii. Rasariti pe cerul vietii voastre cat mai aveti timp! Schimbati tristetetea, nestiinta si monotonia in care traiti!