DUMI IN A NUTSHELL

Rau sunt prost...ajuta Doamne...ca sa nu ma inmultesc! Ca sa nu fie pe lume altii...ca deja o stapanesc. Prostul tot spre prost se duce si adica... Inconjurat de prosti fiind...am ajuns chiar si-n politica. Am umblat in lung si-n lat...sa vad prosti de peste tot Nicaieri nu am gasit sa-i doara la fel in cot. Nepasarea si prostia tind s-acopere Romania.

Ochii se inchid alene peste viata Ma culc cu stropi de lume in pupile Am un singur gand si-mi tine linistea in suflet Strop cu strop somnul se asterne peste lume si... Negru, intuneric,vis, cosmar, iubire, traim... O alta zi...lumina nu patrunde prin pupila... Nu sunt treaz cu toate ca nu dorm... Vad lumea altfel...altfel...nu e lume... Nu sunt oameni...creaturi cu chip... Negru, intuneric,vis, cosmar, iubire, traim? Cand sau ce sau unde ? Oare chiar existam in esenta? Suntem oare o aparenta? Pana aflu incerc sa fiu...si Negru si intuneric si vis si cosmar si iubire si trait.

Smogul se-asterne peste orasul jegos... Totul e gri, mizerie-n vene. Copii merg tristi, capete plecate Ghiozdane pline...zece kile de carte. Noi agale plutim...mijloc de transport... Oamenii put...de idei dar nu pot Conditia-i tintuieste cu privirea la sol. Scoala ne-mpinge, creeaza somerul, Nu stie nimeni ce rezerva viitorul. Omule invata! Iubeste natura...! Si poti sa-ti cresti singur Sa iti hranesti gura! Nu mai uita sa-ti iubesti pamantul Caci din el te nasti...si tot el e mormantul.

Frumoasa esti...esenta pura As saruta a ta gura Dar mi-e teama...oare cine? Oare unde? Cine vine?  Foc ce arde in a mea sine Ganduri vaste...disperare... Oare merita cutare?  Vorba firii nu-ntruneste  Gandul ce mi-l repezeste, Fie astazi, fie maine...fie vecii Le detine, ale noastre mici destine, Cauze, trairi virgine, neatinse De nici cine si de nimeni Cautata, rasuflata si-ngropata Mica si a noastra soarta.

Sa dam curs zilei cursive Timpul sur  in tratative Om de veci ce-i in misive Spirite nativ active Adunate-n multe stive Numai replici...negative.

Ochi inchisi cauta scaparea Si totusi te-ntrebi ce cauti in prezent Cand locul tau, aievea in mutare,  E-n secolul precedent? Visand in toate si-ntru totul Gasesti prea rar alint de suflet Si esti vadit o umbra a ceea ce ai fost Si cel mult o scanteie a ceea ce ai putea fi. Ce schimb de lumini tresara in fata Lumina in capat de cursa, capat de tunel Sa fie oare ultima reduta?  Nu...sunt doar lumini de tren.

Sa luam doza de cafea dimineată Grea inceputa cu elan stins Glas nestins dar nici aprins Foc al epocii moderne Fete umbla bete Vise de-mplinire, dor si jale In vietile rapuse-n faşă Stransa in jurul pruncului Sfant e glasul naturii Intunecate a omului.